Cum sa-ti stea mintea-n loc!

Ce urmeaza sa va povestesc s-a intamplat duminica, doar ca am fost mult prea ocupata si n-am avut cand sa scriu despre asta.

Buuun. Am mers la autogara sa-mi iau pachetelul cu mancare trimis de mama. Stiu ca la varsta mea majoritatea fetelor isi gatesc singure sau gatesc si pentru altcineva dar la mine situatia fiind alta…inca primesc papica de acasa.

Intr-un final ajung in statia de tramvai, tarandu-mi pachetelul cu bunatati, unde tabela ma anunta ca urmatorul tramvai vine abia in 15 minute. Astept infrigurata alaturi de ceilalti 20 de oameni. Speram in sinea mea sa nu asteptam cu totii acelasi tramvai, dar nu am eu asa noroc. Un tramvai se vede in departare si observ ca majoritatea persoanelor se rugau staruitor sa fie tramvaiul 1. Atunci mi-am dat seama ca aceasta calatorie va fi una cel putin interesanta.

Pana cand am reusit sa-mi fac loc prin ingramadeala si sa urc in tramvai si pana cand mi-am stantat biletul s-au dus toate locurile libere, asa ca m-am agatat bine de o bara (vai cum suna asta) si am ramas acolo. Mi-am bagat castile in urechi si asteptam sa ajung acasa si sa scap cu bine si fara vreo altercatie inutila. In spatele meu era un tip curat, frumos mirositor, dragutel si la vreo 30 de anisori. M-am bucurat tare. Nu pentru ca era el nu stiu cum, ci pentru ca nu duhnea a transpiratie/tren/dinti stricati/fecale/urina/etc si nici nu repeta obsesiv si cu o intonatie apocaliptica „Traim in vremuri capitaliste”. Din cand in cand, bine bine mai tot timpul, l-am simtit ca se aproprie de mine dar n-am gasit asta ca fiind ceva ciudat deoarece tramvaiele din Timisoara te zgaltaie si te trantesc in toate directiile.

Oprind in statii oamenii coborau si urcau, lumea isi mai schimba locul. Toti oamenii se mai miscau mai putin tipul din spatele meu. El ramanea la fel, tacut si aproape. Prea aproape. Ajungem la statia de la Continental cand in sfarsit isi face curaj si sparge gheata. Ma bate usor pe pe umar, imi scot castile din urechi si-mi intoc capul spre el. Vorbeste:
Domnisoara, nu va suparati, unde coborati?

Ii raspund ca la urmatoarea si-i zambesc, incercand sa inteleg cumva in ce parte trebuie sa ma dau pentru a-i face lui loc sa coboare, tinand cont de faptul ca eram undeva la mijlocul vagonului si ca el putea foarte bine sa treaca pe langa mine si sa ajunga la usa. Imi cer scuze daca, intr-un fel, i-am blocat trecerea dar el imi raspunde intr-un suflet:
Stati linistita, eu trebuia sa cobor la Catedrala, dar parul dumneavoastra miroase atat de bine incat nu m-am putut abtine si a trebuit sa mai raman pentru a-l mirosi.

Noh asta da! Mi-a stat mintea in loc. Am ramas usor tampita. M-am prostit de tot in momentul ala. N-am stiut ce sa spun, cum sa reactionez, dar fiind fata finuta am facut ceea ce stiu eu sa fac mai bine. Am bagat moaca de om tamp si am chicotit sinistru.

Cert este ca tipul nu a coborat la Continental, ci a coborat in aceasi statie unde am coborat si eu, adica la 5 statii distanta de statia la care trebuia sa coboare.

Am ajuns acasa, mi-am luat pe mine niste haine de zacut prin casa, mi-am luat o mandarina, am aprins o tigara si am zis in sinea mea: „Serios?!”

Reclame

11 gânduri despre “Cum sa-ti stea mintea-n loc!

  1. Foarte tare!!mi-ar fi placut sa continue povestea,cu toate ca am ramas cu sechele de la povestea de dragoste a prietenei mele ce a cunoscut un tip in tramvai,dar…s0a terminat foarte urat dupa un an! poate te va cauta tipul ingrijit,cine stie?:))

    • Deci sa inteleg ca mari sunt puterile tramvaiului? :))
      Imi pare rau de prietena ta si sper ca acum este mai bine. Cat despre mine…pot sa spun doar ca l-am mai intalnit. Tot in tramvai si tot mirosindu-mi parul

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s