Uitata printre rafturi – partea a III-a

lovecouplehandshandloversphotography-d30196c4ede0a0c463ad049cb355ee48_h

He’s a sweet baby, but he looks mean In his soft leather, in his blue jeans.

,,Ne-am dat naibii rau de tot. Cum de am ajuns in situatia asta? Nepotrivire de caracter cica. Pe dracu! Suntem fix unul pentru celalalt. Amandoi tari, amandoi incapatanati si pasionali. Amandoi grabiti, amandoi liberi. Amandoi abandonati momentului, fugari desavarsiti. Amandoi talhari si amandoi sfinti. Amandoi si defapt unul singur.

Te-am dar dracului si la fel am facut si cu starile depresive, chiar nu aveam nevoie de drame si pareri de rau. Ce a fost a fost si incercam sa pastram doar amintirile frumoase, iar tot ce conteaza este ceea ce va urma, nu? Mi-am gasit pe cineva si e de-a dreptul minunata si imi apartine. E a mea. Imi apartinuse chiar de la inceput intr-un mod lejer si natural. E perfecta as putea spune, insa ea nu ma cheama asa cum o faceai tu. Imi lipseste patosul tau si pasiunea ce obisnuiai sa o pui in tot ceea ce faci, chiar daca e vorba despre un simplu cascat. Sau felul incredibil de spontan in care iti arunca pantofii cu tocuri si in rochie lunga, de seara, incepeai sa alergi prin iarba deasa spre lac.

Imi lipseste nonsalanta ta si miserupismul de care dadeai dovada cand te murdadeai sarind prin baltoace sau cand iti decimai rochia noua cu vopsea pentru ca simteai ca e momentul sa imi lasi o amintire pictata pe peretele camerei mele. Nu mai esti in spatele meu si bratele tale nu ma mai cuprind in cea mai ferma si securizanta imbratisare atunci cand gonesc precum un nebun cu motocicleta, in cautarea unei amintiri vii. Nici casca mea nu ti-o mai dai jos si nici mie nu-mi mai zambesti in timp ce-ti scuturi parul, iar balsamul tau de buze nu mai lasa urme transparente pe chipul si gatul meu.

De ceva vreme nu mai esti si tot incerc sa ma impac cu asta si sa-mi spun ca ai murit si ca trebuie, chiar trebuie, sa merg mai departe si sa incerc, sa-mi dau silinta, sa iasa ceva cu ea. Doar ca nu pot. Tot tie iti apartin, tie, celei fara de rosu pe buze. Esti departe acum si pe altul chinui cu cu existenta ta ce toxic inunda fiinta celuilalt. Vreau sa fiu eu cel intoxicat de tine!

Dependent vreau sa fiu si chiar daca tu esti drogul ce ma omoara zilnic vreau o supradoza din tine. Nu o vreau pe ea, cea minunata, ci pe tine cea perfect facuta pentru mine. Nu ma intereseaza ca esti greu de iubit si nici ca nu ma vei iubi niciodata. Nu imi pasa nici ca ma vei omori violent si fara nicio remuscare atunci cand vei avea ocazia. Le vreau pe toate. Toate ce vin de la tine. Sa fie ale mele. Doar ale mele.

Vreau sa-i uitam pe toti si sa avem peste 200km/h atunci cand politia e pe urmele noastre, iar mainile tale sa ma asigure ca e ok sa merg mai repede si sa scapam de ei. Sa fiu declarat dement si pierdut in tine. Sa-mi zambesti strengareste atunci cand nervii ma mistuie si putin sa-ti pese atunci cand plec trantind usa, stiind ca mereu ma intorc numai si numai la tine. Chiar daca esti precum o arsura peste o rana abia vindecata, ai reusit sa scoti la suprafata tot ce era mai bun in mine. Mi-ai arat o latura a mea ce zacea uitata undeva in mine, de existenta careia nu eram constient. Ei bine latura aia e in moarte clinica acum. Vreau sa fiu iarasi cel mai norocos barbat din lume pentru ca te-am gasit, cea mult prea pentru mine, si ca seara de seara bratul meu il amortesti si al meu piept se misca in sincron cu respiratia ta. Vreau sa ma trezesti in miez de noapte sa-ti citesc din Stanescu, pentru ca nu ai somn, si sa cutreieram orasul la 4 dimineata pentru ca ai pofta de inghetata dar magazinele sunt inchise.

Erai fata mea si era bine. Al dracului de bine. Mi-ar placea sa stiu ca maine te pot suna si ca la capatul celalalt al telefonului se va auzi si vocea ta nu doar sunetul dezolant al apelului in desfasurare. Raspunde sau da un semn. Un semn ca sa stiu ca inca mai vrei, pentru ca Mihai te iubeste, nu te-a uitat si inca te asteapta.”

Ce poti face dupa ce gasesti toate astea ratacite intr-un plic uitat intr-o carte? Devorezi pachetul de tigari, iti blestemi memoria alterata si incepi sa-l cauti. Incepi sa-l cauti pe Mihai.

Anunțuri

12 gânduri despre “Uitata printre rafturi – partea a III-a

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s